Domnul la chemat acasa pe Petru Marianek, la data de 16 septembrie 2026 la varsta de 84 de ani.
Petru Marianek, s-a nascut pe 16 aprilie 1942 la Caransebeș, în România. Petru a fost singurul băiat între patru surori; născut din parintii Elisabeta și Petru Păun, fiind ulterior adoptat de familia Marianek. Încă de la o vârstă fragedă, viața i-a fost călăuzită de o credință profundă și statornică în Domnul. El și mama sa au fost primii din familie care au devenit credincioși.
Credința lui Petru nu era doar o convingere abstractă, ci ceva pentru care era dispus să ia atitudine. În timpul regimului comunist din România, impreuna cu trei prieteni, a protestat deschis împotriva persecuției creștinilor și a militat pentru drepturile omului. După ce un preot a fost întemnițat, Petru a confecționat și a afișat pancarte în oraș, denunțând abuzurile comise împotriva creștinilor. Ca urmare, a fost arestat și a petrecut șase luni în închisoare, fără a ști vreodată când – sau dacă – se va mai întoarce acasă.
Credința și curajul au continuat să-i ghideze deciziile legate de familie. După ani de așteptare in care a indurat persecutii si restricții din partea autoritatilor din România comunistă, Petru și familia sa au primit în cele din urmă permisiunea de a emigra în Statele Unite, în septembrie 1985. Deși muncise ani la rând pentru a construi o casă pentru familia sa, a lăsat în urmă acea locuință și tot ce clădise în România, în căutarea libertății religioase și a unei vieți mai bune pentru copiii săi – o decizie pe care nu a regretat-o niciodată. In 1969 Petru a cunoscut-o și s-a căsătorit cu Maria Fofiu. Împreună au crescut trei copii: pe Alina, Emmanuela și Peter. S-au stabilit în zona suburbiei orașului Atlanta, Georgia, unde Petru a muncit pentru a-și întreține familia. Nu era un om vorbaret, dar dragostea sa era evidentă în felul în care purta de grijă celor din jur. Generozitatea sa depășea cadrul familiei restrânse. Când sora mai mică a soției sale, Zoie Jurma, și-a pierdut tatăl la vârsta de doar trei ani, Petru a ajutat la creșterea ei ca pe propriul său copil. Avea o inimă mare și a fost întotdeauna dispus să ofere, să protejeze și să poarte de grijă familiei sale.
Petru a fost membru al Primei Biserici Baptiste Române din Atlanta încă de la sosirea sa în oraș, în anul 1985. Credința a rămas în centrul vieții sale, iar el a căutat să reflecte dragostea lui Hristos în relația cu cei pe care îi întâlnea.
Avea un talent deosebit de a povesti și îi plăcea să împărtășească amintiri din copilărie și din anii petrecuți în România, precum și istorisiri din perioada în care a lucrat ca șofer de taxi. Îi plăcea în mod special să petreacă timp alături de nepoții săi; îi plăcea să repare ceasuri împreună cu ei și să-i asculte cântând în formații și orchestre. Adesea mergea doar pentru a sta și a-i asculta repetând, mândru să le fie alături și bucuros să le susțină pasiunile. Petru s-a pensionat în anul 2012, după mulți ani de muncă sustinand familia sa. Petru va lăsa un gol imens în sufletele soției sale, Maria Marianek; ale fiicelor sale – Alina Nicoara, Emmanuela Mocuta și Zoie Jurma – impreuna cu familiile și copiii acestora; ale celor patru surori ale sale; precum și în inimile numeroaselor rude și prieteni a căror viață a marcat-o. Fiul sau Peter Marianek a trecut la cele veșnice înaintea sa; pierderea sfâșietoarea acestuia l-a îndurerat profund pe Petru, rămânând o tristețe adâncă în viața sa.
Viața sa a fost definită de credință, sacrificiu, curaj și o dragoste statornică față de familie. Și-a lăsat în urmă țara natală pentru a le oferi copiilor săi libertatea, și-a clădit o viață nouă de la zero și s-a dăruit cu discreție celor dragi. Povestea sa va continua prin intermediul familiei pe care a prețuit-o și al credinței pe care a păstrat-o cu statornicie de-a lungul întregii sale vieți.
„M-am luptat lupta cea bună, am isprăvit alergarea, am păzit credința.”
— 2 Timotei 4:7
Până ne vom revedea.