16 Mai 1920 – 8 Aprilie 2001
S-a nascut la 16 Mai 1920 in comuna Tirlisiua, judetul Bistrita-Nasaud, o localitate asezata la poalele muntelui Tibles, in care s-a nascut si cunoscutul scriitor roman Liviu Rebreanu.Asa dupa cum afirma adeseori, de mic copil a mers la biserica ortodoxa din sat cu parintii lui, care erau oameni cucernici si cu frica de Dumnezeu. Cu o minte agera si dornica de a cunoaste, de mic copil a memorat poezii intregi scrise de poetii preferati: George Cosbuc, Mihai Eminescu si Octavian Goga.
Mai tirziu dupa ce s-a refugiat in Romania din satul natal, care era sub ocupatie austro-ungara, aici a vaut citeva experiente ce i-au schimbat viata pentru totdeauna. Mai intii, cind aflase ca mama lui de care era despartit acum, a murit, si in timp ce era cu sufletul intristat si descurajat, intr-o noapte a vazut-o si pe cind se apropia s-o imbratiseze in vis, a constatat ca nu era ea. Era Isus care apoi avea sa umple golul sufletului sau. Sensibilizat de Duhul lui Dumnezeu, a inceput sa caute pe copii Domnului. Primele influente in viata lui le-a avut prin fratii de la Oastea Domnului.Isi amintea cum intr-o seara , fiind militar, intr-o localiatte pe cind trecea pe linga o casa, a zarit o luminita si a auzit prin geam o cintare crestina. A intrat si a ramas surprins. Printre cei prezenti era si un general de armata. Imediat a luat pozitie, a salutat, si a cerut permisiunea sa raporteze. Generalul i-a spus: ” Tinere ocupa loc, aici nu sunt generali si alte grade, ci doar frati”.
Apoi, pe cind era seful popotei la o garnizoana militara din Arad, s-a apropiat de el un ofiter, inginerul cicireanu care i-a vorbit de Domnul Isus si intr-o seara l-a invitat la biserica.Au mers impreuna la biserica din Arad-Sega unde a fost impresionat sa vada doar citiva frati si surori in virsta ce cintau leganindu-se usor cintarea:”Ora frumoasa a sosit cind fii lui Dumnezeu la rugaciune se aduna”.Nu va uita cum fratele Cicireanu a predicat in seara aceia din versetul „suflete preacurvare, nu stiti ca prietenia cu lumea este vrajmasie cu Dumnezeu?” Efectul a fost atit de mare incit s-a hotarit sa-si predea viata Domnului Isus. La biserica Sega era atunci pastor fratele Ioan Truta, care intr-o duminica l-a invitat la biserica din Curtici unde l-a chemat la amvon sa predice.A fost surprins fiindca era militar si doar prieten, dar a tinut o predicape care nu o va uita nici el, nici altii.Asa a lucrat Dumnezeu in viata fratelui Martian Cocian, care apoi a fost botezat de catre fratele Pitt Popovici in data de 24 Martie 1946.
In biserica Sega a intilnit o fata cu numele Petrica Florica cu care s-a casatorit si tot acolo a fost chemat in lucrarea lui dumnezeu. Biserica l-a ales ca pastor inainte de a merge la Seminarul Baptist din Bucuresti, pe care l-a absolvit cu rezultate deosebite. A iubit Cuvintul lui Dumnezeu si l-a memorat cu nesat, fiind ajutat si de o memorie sclipitoare. Dumnezeu a binecuvintat familia cocian cu patru copii. Toata viata a fost un sot credincios si si-a iubit mult sotia pe care o numea „Floricuta mea”.Deasemenea a fost un tata iubitor, totdeauna gata de jertfa pentru binele copiilor sai. s-a bucurat sa-si stie copii credinciosi Domnului Isus si angrenati in lucrarea Lui.
L-a slujit pe domnul cu credinciosie, fiind caracterizat de integritate morala si spirituala.A fost un om ce nu imbratisat compromisul nici chiar atunci cind trebuia platit un pret mare. A ramas tare in perioade furtunoase, cind a fost interogat de securitate, cind a fost amenintat in toate felurile si cind i se cerea colaborarea cu autoritatile. A urit sistemul de turnatorie practicat de securitate, care recruta frati pentru a obtine informatii din sinul bisericii.Asa se face ca atunci cind a trebuit semnat Manifestul Crestin, el s-a alaturat celor 50 de pastori semnatari. Tot asa se face ca la amvonul bisericii Sega au avut acces copii ai lui Dumnezeu duhovnicesti dar care nu erau pe placul autoritatilor. Cind fratii din gruparea Moisescu au iesit din inchisoare, ei au avut loc in biserica din Arad-Sega unde au ajuns invatatori de scoala Duminicala. din cauza aceasta a fost numit adesea „moisist” – nume care pentru el insemna colaborarea cu aceia care-l iubeau pe domnul Isus. A iubit toti pastorii si se bucura in compania lor. Fara sa urmareasca afirmarea intre oameni, fara sa doreasca functii administrative, a slujit Domnului in bisericile pe care le-a pastorit cu toata inima. Iubea partasia celor ce-L iubeau pe Domnul Isus, a celor duhovnicesti. Toata viata a fost avocatul unei relatii intime cu Domnul Isus si a inspiratiei pe care o da Duhul lui Dumnezeu in vorbire si in predicarea Cuvintului. A iubit disciplina dar nu a fost legalist,ci a propovaduit Harul lui dumnezeu de care s-a bucurat toata viata. Bucuriile lui erau sa-L marturiseasca pe domnul Isus sufletelor pierdute si intoarcerea acestora la dumnezeu. Tinuta exemplara si statornicia pe care a dovedit-o inaintea lui Dumnezeu si inaintea oamenilor i-a dat harul sa fie instrumentul de intoarcere la mintuire a unui locotenent de securitate ce avea insarcinari de supraveghere a cultelor si care a facut marturisirea intoarcerii sale in biserica din Sega.
In 1978 a venit in statele unite impreuna cu toata familia. Despartirea de biserica din Sega pe care a pastorit-o aproximativ 30 de ani a fost grea si emotionanta. In ziua plecarii pe peronul garii l-au salutat sute de frati si surori cu lacrimi in ochi. N-a uitat acele clipe niciodata. Ajuns in statele unite s-a dovedit acelasi om credincios, harnic si vizionar. In Chicaga a infiintat Biserica Baptista Romana Betleem, iar apoi in 1984 a pus bazele Primei Biserici Baptiste Romane din Atlanta.Lucrarea printre romanii din America nu a fost mai usoara decit lupta cu autoritatile comuniste, ateiste din Romania. Adeseori a fost inconjurat si de frati mincinosi, cu interese meschine, personale, ascunse… in numele lucrarii lui Dumnezeu. Acestia i-au produs suferinte mari. S-a bucurat insa sa stie ca, in timp ce slujeste oamenii, este de fapt in slujba aceluia care a suferit mult mai mult, care a suferit pentru noi moartea pe Golgota.Astazi in bisericile romanesti din Atlanta, Chicago si din alte orase din Statele Unite sint din aceia care care au fost si ei ajutati de fratele Cocian si care nu o data au raspuns cu rau binelui de care au avut parte. A trait o viata frumoasa, nu fara greutati si probleme, dar cu incredere in Acela care l-a ajutat si binecuvintat cu o traire exemplara si o marturie vie.
L-a 8 Aprilie 2001, s-a stins un glas de inger, si fratele Martian Cocian s-a dus la Domnul Isus, pe care l-a iubit si asteptat.i se potrivesc cuvintele:
M-am luptat lupta cea bună, mi-am sfârşit alergarea, am păzit credinţa. De acum mă aşteaptă cununa dreptăţii, pe care mi-o va da Domnul, Judecătorul cel Drept, în ziua aceea, şi nu numai mie, ci tuturor celor care vor fi iubit arătarea Lui.
2 Timotei 4:7-8
Articol reprodus din revista Luminatorul nr.6/2001