DOMNIA DREAPTĂ A LUI DUMNEZEU

Acest trimestru va explora felul cum Dumnezeu împărățește în Împărăția Sa  și răspunsul poporului său, așa cum este revelat în profețiile Vechiului Testament, în învățăturile lui Isus și în scrisorile apostolului Pavel.

O Împărăție a păcii

Prezentarea profetului Isaia despre Dumnezeu ca rege a început cu viziunea sa despre Domnul pe tronul său ceresc (Isaia 6:1-5). De pe acel tron, Domnul avea să stabilească o împărăție veșnică a dreptății (9:7). Mesajul lui Isaia a atins un punct culminant când și-a imaginat un mesager care a proclamat vestea bună: „Dumnezeul tău împărățește!” (52:7, lecția 1).

Isaia a descris în continuare împărăția ca un timp în viitor când Domnul își va stabili domnia asupra unui cer nou și a unui pământ nou. Stăpânirea lui va fi un loc în care tristețea și nevoia nu mai există și unde va fi armonie în toate locurile împărăției. Puterea Regelui va fi văzută în împărăția sa, ca un loc de pace unde „lupul și mielul vor paște împreună” (Isaia 65:25).

Dumnezeu vizualizează Împărăția Sa

Punctul central al învățăturii lui Isus a fost proclamarea că împărăția lui Dumnezeu a sosit (Marcu 1:14-15). Această împărăție este domnia lui Dumnezeu pe pământ. Puterea lui Isus de a scoate dreacii cu Duhul lui Dumnezeu semnalează că împărăția lui Dumnezeu a venit peste noi (Matei 12:28).

Isus a învățat frecvent folosind pilde, în special în ceea ce privește Împărăția lui Dumnezeu. El a comparat Împărăția cu sămânța care a dat rod, o comoară ascunsă într-un câmp, un negustor care caută perle și un năvod aruncat în mare. Aceste pilde au dezvăluit urgența venirii împărăției (Matei 13:1-9, 18-23), judecata promisă în împărăție (13:40-43, 49-52) și în final valoarea împărăției (13:44-48).

Viața în Împărăția lui Dumnezeu

Învățăturile apostolului Pavel dezvăluie felul de trăire în împărăție necesar credincioșilor. O astfel de trăire rezultă în porunca de a-i iubi pe toți și de a trăi o viață plină de anumite „daruri” spirituale (Galateni 5:13–26). În loc să se muște unii pe alții, trăirea în lumina Împărăției lui Dumnezeu îi cheamă pe credincioși să urmărească lucrurile care duc la pace și zidirea altora (Romani 14:19).

Dumnezeu este rege! Și întreaga creație se află sub conducerea lui.

Scrisoarea lui Pavel către credincioșii din Corint dezvăluie preocuparea lui profundă cu privire la caracterul serios al Împărăției. Corintenilor li s-a reamintit că Domnul, regele, va fi judecătorul final în ceea ce privește comportamentul lor (1 Cor 4:5). Aroganța nu are loc în împărăția lui Dumnezeu (4:18-20).

În cele din urmă, Pavel a învățat că viitoarea înviere trupească a credincioșilor va introduce împlinirea planurilor împărăției lui Dumnezeu. La întoarcerea lui Hristos pe pământ și în momentul învierii promise a credincioșilor, Isus va da Împărăția în mâinile lui Dumnezeu Tatăl după ce va fi nimicit orice domnie și orice putere(1 Cor15:23-24). Împărăția lui Dumnezeu va domni în totalitate, fără opoziție (1 Cor 15:25–28). Doar Domnul Dumnezeu care este atotputernic va domni și cetățenii împărăției Sale vor intra cu bucurie în prezența Lui în închinare.

Poporul israel a avut o mare amestecătură de conducători. Împărații au fost numiți și înlocuiți. Așa a fost cu Saul, primul rege al lui Israel (1 Sam 9:1-10:24; 15:1-16:13). Alteori, regii L-au urmat pe Dumnezeu și totuși au comis mari greșeli. Așa a fost povestea lui David, „un om după inima lui Dumnezeu” (Fapte 13:22; vezi 1 Sam 13:14); el a păcătuit cu Bat-Șeba, ceea ce a dus la uciderea soțului ei de către David (2 Samuel 11).

De-a lungul istoriei acestui popor, numeroșii lor împărați au arătat că nu toți doreau să-L urmeze pe Dumnezeu. Unii, de fapt, s-au întors la Domnul și au urmat poruncile Lui (Iosia) 2 Regi 23:1-25). Dar alți l-au nesocotit pe Domnul și au devenit idolatri și au ignorat legea lui Dumnezeu (Roboam) 2 Cronici 12:1). În multe privințe, acești împărați nu erau diferiți de contemporanii lor.

Scriptura ne învață că regele suprem al lui Israel a fost Domnul însuși (Isaia 44:6), iar domnia lui cuprinde întreaga lume. Toate celelalte autorități domnesc pentru că li s-a dat acea autoritate de la Dumnezeu (Daniel 4:17; Rom 13:1). Când conducătorii recunosc că își primesc autoritatea de la Dumnezeu, ei își îndeplinesc pe bună dreptate rolul. Cu toate acestea, nu toți conducătorii L-au recunoscut pe Dumnezeu; unii erau adorați ca zei, cum a fost Irod Agripa din secolul I AD. (Fapte 12:21-23)

by Mark S. Krause

Ciclul 1: Profeții proclamă Măreția lui Dumnezeu

Data	Titlul	Text Biblic
Iunie 4	Dumnezeu domnește	Isaia 52:7–12
Iunie 11	Pacea din Împărăția lui Dumnezeu	Isaia 65:17–25
Iunie 18	Dumnezeu Regele suveran	Ezechiel 37:21–28
Iunie 25	Reînnoiți prin dragostea lui Dumnezeu	Tefania 3:14–20
Iulie 2	Pace între Națiuni	Zaharia 9:9–13, 16–17

Ciclul 2: Dumnezeu vizualizează Împărăția Sa

Data	Titlul	Text Biblic
Iulie 9	Împărăția lui Dumnezeu va vani peste voi	Matei 12:22–32
Iulie 16	Semănătorul și sămânța	Matei 13:1–9, 18–23
Iulie 23	Neghina din grâu	Matei 13:24–30, 36–43
Iulie 30	Pilda comorii ascunse	Matei 13:44–52

Ciclul 3: Dumnezeu domnește etern

Data	Titlul	Text Biblic
August 6	Moștenitori ai Împărăției	Galateni 5:13–26
August 13	Natura Împărăției lui Dumnezeu	Romani 14:10–23
August 20	Judecata în Împărăția lui Dumnezeu	1 Corinteni 4:1–6, 17–21
August 27	Împărăția lui Dumnezeu este pentru toți oamenii	1 Corinteni 15:20–28